Unele specii de alge oceanice pot evolua rapid, ca să se adapteze la încălzirea globală

Evoluţia este de obicei omisă în previziunile ştiinţifice privind modul în care încălzirea globală va afecta planeta în deceniile următoare, pentru că mutaţiile genetice au loc prea încet pentru a ajuta animale precum codul, tonul şi balenele să se adapteze.

Studiul publicat duminică a descoperit că o specie de alge microscopice, care se pot reproduce de 500 de ori pe an, adică de mai mult de o dată pe zi, poate să prospere când este expusă unor ape mai calde şi unor niveluri de aciditate prevăzute a caracteriza apele oceanice în perioada de dincolo de anul 2100.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Fitoplanctonul din specia Emiliania huxleyi este o sursă principală de hrană pentru peşti şi alte forme de viaţă ocenică şi poate absorbi, pe măsură ce se dezvoltă, cantităţi mari de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră. Înflorirea acestei specii de alge poate fi uneori observată din spaţiu, zonele de ocean unde se dezvoltă schimbându-şi culoarea.

„Procesele evoluţionare trebuie luate în considerare când se prezic efectele încălzirii şi acidifierii oceanului asupra fitoplanctonului”, afirmă studiul condus de o echipă de cercetători germani, publicat în revista Nature Climate Change.

Thorsten Reusch, unul dintre autorii cercetării, de la GEOMAR Helmholtz-Centre for Ocean Research din oraşul german Kiel, a subliniat că, totuşi, rezultatele se referă la o singură specie de alge şi au fost obţinute într-un laborator, folosind un mediu acvatic fără prădători şi factori patogeni.

Cercetătorul a spus ca rezultatele nu sunt deloc un argument pentru a susţine că încălzirea globală este o problemă mai puţin serioasă decât se crede. Speciile cu o durată a vieţii mai mare, de la crustacee la peşti, nu ar fi capabile să evolueze destul de rapid pentru a se adapta schimbărilor.

O comisie de cercetători ai Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) spune că gazele de seră produse de activitatea umană şi emise în atmosferă duc la încălzirea planetei, iar dioxidul de carbon, principalul gaz cu efect de seră, duce la producerea unui acid slab, când se dizolvă în apă, ceea ce conduce la creşterea, deşi înceată, a acidităţii oceanelor.

În 2013, un studiu efectuat de 540 de experţi a arătat că acidifierea este practic o furtună silenţioasă care afectează oceanele, ameninţând toate formele de viaţă şi ecosistemele marine, de la recifele de corali la populaţia de peşte.

Studiul spune că apele vor deveni cu 170% mai acide până în 2100, comparat cu nivelul acidităţii din perioada de dinaintea Revoluţiei Industriale din secolul al 18-lea.

Studiul publicat duminică a arătat că algele, prelevate din apele din largul coastelor Norvegiei, a căror temperatură era de 15 grade, tind să evolueze în organisme de mai mici dimensiuni în ape mai calde, în urma experimentului care a durat mai mult de un an, dar, de asemenea, se dezvoltă mai rapid, ceea ce duce la cantităţi mai mari.

Stephen Palumbi, profesor de biologie la Stanford University, a spus că există dovezi că unele recife de corali şi arici de mare ar putea fi mai rezistente schimbărilor de mediu decât se aşteptau oamenii de ştiinţă.

„Nu ştim cât de departe pot merge mecanismele acestea (de adaptare, n.r.). Personal, cred că nu vor putea rezolva problemele climatice viitoare, pentru că acest climat se schimbă mult prea repede. Dar este posibil ca aceste abilităţi să ofere unor specii marine importante şansa supravieţuirii pe mai multe decenii decât am crezut anterior”, a spus Palumbi.

Potrivit experţilor ONU, există o probabilitate de 95% ca emisiile de gaze cu efect de seră provocate de om să fie principala cauză a încălzirii globale din 1950 încoace, provocând din ce în ce mai multe valuri de caniculă, secetă şi creşterea nivelului mărilor.

Pe de altă parte, sondajele de opinie arată că mulţi dintre respondenţi consideră ca variaţiile naturale sunt responsabile de schimbările climatice. Diferenţele de opinie dintre mediul academic şi publicul larg complică planul a aproximativ 200 de guverne de la nivel mondial de a ajunge la o înţelegere privind limitarea încălzirii globale, într-un summit ce va avea loc în a doua jumătate a anului 2015, la Paris.

Sursa: Mediafax